POZIŢIA ŢĂRMULUI PELOPONEZIAN ÎN IMAGINAŢIA LUI HOMER
Distanţa minimă între capul Rio(n) şi Capul Antirrio(n) e de aproximativ 2 km. Distanţa - pe direcţia nord-sud dintre extremitatea sudică a Varassovei şi ţărmul peloponezian e de aproximativ 22 km. Distanţa dintre extremitatea sudică a Klokovei şi ţărmul peloponezian - măsurată pe direcţia nord-sud este de aproximativ 18 km. În ceea ce priveşte distanţa dintre Capul Mornos şi Capul Drepano(s), aceasta este de circa 4 km. Strâmtoarea Messina (cea considerată de majoritatea mitologilor ca fiind Strâmtoarea Scila şi Caribda) are 3 km lăţime.
Revenim la zona Golfului Patra(s) şi a Golfului Corint deoarece, conform unor studii recente, sursa de inspiraţie a Strâmtorii Scila şi Caribda este Strâmtoarea Rio(n)-Antirrio(n). În imaginaţia lui Homer, strâmtoarea ar lățimea bătăii unei săgeţi trasă dintr-un arc. Întrebarea este dacă distanţa e dată comparativ cu locul până unde ajunge o săgeată sau până unde săgeata ar avea precizie. Ar rezulta undeva între 150 şi 200m. De asemenea, se pot pune următoarele întrebări:
- Lăţimea strâmtorii e aceeaşi pe toată lungimea ei?
- Strâmtoarea are o axă de simetrie?
- Ţărmul peloponezian se apropie doar în unele locuri la maxim 200m de cel nordic, în rest fiind mai departe?
Cu toate că nu se poate da un răspuns exact la niciuna din cele 3 întrebări, e greu de crezut că, în imaginaţia lui Homer, strâmtoarea respectivă să fi avut peste 200m lăţime.
VERSANTUL NORDIC AL MUNTELUI PANAHAIKO ÎN IMAGINAŢIA LUI HOMER
Masivul Panahaiko(n) se găseşte câţiva kilometri sud-est de Strâmtoarea Rio(n)-Antirrio(n) şi are două vârfuri: unul de 1813m şi unul de 1926m. Deşi aflat la o anumită distanţă de ţărm, Panahnaiko(n) dă impresia că "închide" marea pentru cineva care vine dinspre vest, ori, conform unor studii, Ulise tocmai de acolo venea. Impresia de închidere ar putea veni de la creasta care coboară spre Capul Drepano(s) şi care se apropie destul de mult de ţărm. Zona înaltă a muntelui respectiv este, frecvent, învăluită în nori, acesta fiind un alt motiv pentru care se merge pe ideea că Stânca Scilei nu ar fi stânca din oraşul Scilla, ci Muntele Panahaiko(n).
Cum arăta muntele Panahaiko(n) în imaginaţia lui Homer? Semnificativ diferit. E o stâncă netedă şi înaltă - probabil - de 1813m, având la mijloc o peşteră: Peştera Scilei. Ce poate însemna la mijloc?
- la jumătatea înălţimii; asta ar însemna 907m mdM
- la jumătatea planului vertical de simetrie (dacă Homer şi-a imaginat steiul respectiv ca fiind simetric faţă de un astfel de plan), situaţie în care înălţimea peşterii nu e precizată
Se mai specifică următorul aspect: un arcaş bun nu poate trage nicio săgeată care să ajungă în la capătul peşterii. Asta ar putea însemna fie că peştera este la o înălţime considerabilă, fie că are o lungime considerabilă, fie şi una şi alta.
Să aibă Scila homerică gâturi de peste 900m? Ar fi exagerat, dar monştri care să depăşească 1 km lungime există în mitologie. De exemplu, Kraken din mitologia popoarelor nordice. În cazul în care sursa de inspiraţie a Scilei sunt trombele marine care se formează în zona Golfului Patra(s), nu ar trebui să ne surprindă acest aspect. Trombele marine pot avea câteva sute de metri înălţime.
Nu în ultimul rând ar fi numărul de picioare al Scilei. Aspectul poate părea fără relevanţă, câtă vreme acestea sunt invizibile şi nu ajută la locomoţia Scilei, aceasta fiind staţionară, însă, pentru "Conceptul 3" acesta contează. Conform unor surse, numărul de picioare e de 12, conform altora e de 6.
IDEEA DE TEMPLU
În postarea viitoare.